AntiMedia – Alternativă informațională » Sfinţi militari în sinaxarele ortodoxe

Ortodoxie

Sfinţi militari în sinaxarele ortodoxe

Sfîntul Mucenic Nicon şi cei 199 de ucenici ai lui sînt prăznuiţi în Biserica Ortodoxă pe dala de 5 aprilie. Căpitanul Nicon şi 9 ostaşi erau în serviciu la Neapole. Acestora li s-au alăturat alţi 190 de creştini şi împreună s-au retras la o mănăstire în Sicilia, pentru a-1 sluji astfel pe Hristos. Dregătorul Quvintilian a poruncit să fie judecaţi şi ucişi în anul 251.

Sfînta Muceniţă Teodora şi Didim Ostaşul sînt trecuţi în calendarul ortodox pe data de 18 aprilie. Ostaş în timpul împăratului Diocleţian, Didim
a izbutit să salveze una din fecioarele creştine forţate la desfrîu de potentaţi, deghizînd-o în hainele lui de ostaş. Prinşi, au fost decapitaţi.

Sfîntul Teodor din Perga a fost ostaş în timpul lui Antonius (136-161). Refuzînd să se închine idolilor, a fost aruncat în foc, dar a rămas nevătămat. Apoi a fost răstignit pe cruce şi a treia zi a murit. Mama lui Teodor a fost şi ea ucisă, prin decapitare. Sfîntul Teodor este prăznuit pe data de 6 mai.

Sfîntul Mare Mucenic Gheorghe. Numele şi icoana Sfîntului Gheorghe sînt cunoscute şi răspîndite în toată lumea creştină: calendarul ortodox şi cel romano-catolic îi consemnează amintirea la 6 mai, zi care în multe părţi este ţinută ca sărbătoare deosebită. Există ţări şi regiuni care îi poartă numele şi altele l-au ales de patron deosebit: Genova, Portugalia, Lituania şi îndeosebi Anglia. Englezii i-au imprimat chipul şi pe monedele lor, ceea ce a dus la expresia „cavaleria Sfîntului Gheorghe”. Conducător în oastea împăratului Diocleţian (284-305), i s-a cerut să-şi renege credinţa creştină. A rezistat cumplitelor torturi, impresionînd-o pe împărăteasă, care a trecut şi ea la creştinism. Amîndoi au fost decapitaţi în anul 303.

Sfîntul Mucenic Ioan Valahul a fost un român trăitor în secolul XVII. Robit la 15 ani, într-o luptă cu otomanii, acestuia i s-a cerut să renunţe la creştinism şi să îmbrăţişeze mahomedanismul. Refuzul a stîrnit mînia vrăjmaşilor, care l-au spînzurat. Învăţatul grec Ioan Cariofil martor al evenimentelor, a descris pătimirea şi viaţa lui neprihănită. Biserica Ortodoxă l-a trecut în sinaxar, prăznuindu-l la 21 decembrie.

Sfîntul Mucenic Isidor. Ostaş în Hios şi Terapond. în vremea lui Decius (249-251) şi-a mărturisit curajos credinţa creştină, fiind decapitat în anul 251, aşa cum poruncise căpetenia Numerian. Este serbat pe 27 mai.

Sfîntul Mucenic Iuliu Veteranul. A fost ostaş veteran din Durostor. Statornic în credinţa creştină, a fost ucis. Este amintit în calendarul ortodox pe 9 iunie.

Sfinţii Martin Nicandru şi Marcian sînt prăznuiţi pe 21 iunie. Au fost ostaşi romani în cetatea dunăreană Durostor, în timpul împăratului Galeriu (293-311). În anul 298 au fost ucişi pentru credinţa lor în Hristos.

Sfinţii Mucenici Manuil, Savel şi Ismail au fost ostaşi, fraţi, originari din Persia. Veniţi ca soli de pace la împăratul Iulian, refuzînd idolatria şi rămînînd statornici credinţei creştine, au fost ucişi. Sînt prăznuiţi în Biserica de Răsărit pe 30 iunie.

Sfinţii Mucenici Leontie, Ipatie şi Teodul sînt amintiţi pe 1 iulie. Ostaşi în timpul împăratului Vespasian, (69-79) au fost ucişi pentru refuzul de a-şi renega credinţa în Hristos.

Dreptcredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfînt (1457-1504) este prăznuit în Biserica noastră pe 2 iulie. Fiu al lui Bogdan al II-lea şi al doamnei Oltea, Ştefan cel Mare personifică însăşi Moldova, fiind cel mai mare domn al Moldovei şi apărător al creştinătăţii în faţa puhoiului
otoman. A domnit 47 de ani, construind 44 de mănăstiri, tot atîtea, spune tradiţia, cîte războaie de apărare a dus, căci războaiele au fost doar de apărare. Binecredinciosul domn Ştefan nu a fost doar un om al războaielor. Tradiţia îl cunoaşte ca trăitor al rugăciunii şi postitor.
Papa Sixt al IV-lea l-a numit „atlet al lui Hristos”. Nu a uitat niciodată să se roage pentru poporul său, pentru oştenii săi. În cazuri de restrişte a căutat sfatul divin la adăpostul Bisericii. Rămas în memoria poporului ca „Sfînt”, la mormîntul lui din Putna s-au perindat generaţii de credincioşi români pentru a-i implora ajutorul. Biserica a consfinţit tradiţia poporului canonizîndu-l pe marele domnitor.

 

Sfîntul Mucenic Iachint a fost ostaş în timpul împăratului Traian (98-117). Descoperit de alt oştean că se închina lui Hristos, a fost schingiuit şi ucis. Este serbat în calendarul ortodox pe 16 iulie.

Sfîntul Mare Mucenic Procopic a fost ostaş, apoi dregător al Alexandriei, pe timpul domniei lui Diocleţian. Aflat într-o expediţie de ucidere a creştinilor, a trăit clarviziunea unei cruci cu trei icoane şi a desluşit un glas: „Eu sînt Hristos Cel răstignit, Fiul lui Dumnezeu”. A devenit
creştin, motiv pentru care a fost decapitat. Este prăznuit pe data de 21 iulie.

Sfinţii 45 de Mucenici din Nicopolea sînt trecuţi în calendarul ortodox pe data de 23 iulie. Patru căpetenii şi 41 de soldaţi din Nicopolea (Armenia) pe timpul lui Licinius, mărturisind şi stăruind în creştinism, au fost arşi.

Sfîntul Mucenic Emilian de la Durustor. Din actul său martiric, păstrat în limbile greacă şi latină, aflăm că Sfîntul Emilian se trăgea dintr-o familie bogată, iar tatăl său, pe nume Sabbatianus, îndeplinea funcţia de prefect. Fiind ostaş a fost creştinat în timpul lui Iulian Apostatul
(361-363). Distrugînd idolii de piatra din templu, a fost ars pe rug, dar focul nu l-a mistuit. Apoi a fost supus la moarte martirică la 31 iulie 362, dată la care şi Biserica Ortodoxă îl prăznuieşte.

Binecredinciosul voievod Constantin Brîncoveanu, împreună cu fiii săi, Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi sfetnicul Ianache. Constantin Brîncoveanu a fost domn al Ţării Româneşti între anii 1688-1714. S-a născut în anul 1654 şi a rămas orfan de mic, fiind crescut de unchiul său, stolnicul Constantin Cantacuzino. După moartea voievodului Şerban Cantacuzino, Constantin Brîncoveanu se urcă pe tronul Ţării Româneşti, fiind uns domn de mitropolitul Teodosie. Deşi ţara era ameninţată de turci şi de forţele austriece, el a găsit răgazul de a deveni unul dintre cei mai mari ctitori de cultură ai Ţării Româneşti. Nenumărate vor deveni bisericile şi mănăstirile ridicate sau înzestrate de el pe tot cuprinsul ţării. În legătură cu activitatea sa ctitoricească este suficient să menţionăm inconfundabilul stil arhitectonic Brîncovenesc. Cununa muceniciei a primit-o binecredinciosul voievod la 15 august 1714, în ziua în care împlinea 60 de ani, după ce a văzut căzînd sub sabie păgînă capetele fiilor săi şi al sfetnicului său. Trupurile martirizate au fost pîngărite pe străzile Constantinopolului şi apoi aruncate în Bosfor, de unde au fost adunate şi înmormîntate pe insula Halki. În 1720 trupul marelui voievod a fost adus în ţară şi înmormîntat în biserica Sfîntul Gheorghe cel Nou din Bucureşti. Biserica Ortodoxă Română l-a trecut pe Constantin Brîncoveanu, împreună cu fii săi şi sfetnicul său în rîndul Sfinţilor martiri şi îi prăznuieşte la 16 august.

Sfîntul Andrei Stratilat a fost căpetenie de ostaşi în timpul lui Maximian. Creştinîndu-se şi avînd mare înrîurire asupra celor peste 2500 de ostaşi care l-au urmat în credinţă, au fost cu toţii trecuţi prin sabie. Este pomenit în calendarul nostru pe 1 septembrie.

Sfîntul Mucenic Corneliu Sutaşul este prăznuit pe 26 septembrie. A fost primul ostaş păgîn, în legiunea Italică, convertit creştin, în timpul lui Tiberius (14-37).

Sfinţii Mari Mucenici Eustatie şi Teopista cu fiii lor Agapie şi Teopist sînt trecuţi în calendar pe 3 octombrie. Eustatie a fost căpetenie de ostaşi în timpul lui Trăian. Încreştinîndu-se, a fost însoţit în noua credinţă de întreaga familie. Împăratul Adrian (117-138) i-a osîndit la moarte, fiind arşi de vii.

Sfinţii Mucenici Serghie şi Vah au fost căpetenii romane în armata imperială în timpul lui Maximian. Descoperindu-se că sînt creştini, li s-a cerut de către împărat să aducă împreună jertfă lui Zeus. Refuzul lor a stîrnit mînia împăratului, din a cărui poruncă au fost batjocoriţi, schingiuiţi şi omorîţi. Capetele lor se află la Mitropolia din Craiova. Sînt prăznuiţi pe 20 octombrie.

Sfîntul Mucenic Longhin Sutaşul este pomenit în calendarul ortodox pe 29 octombrie. Ostaş în timpul lui Ponţiu Pilat (26-36), acesta a împuns cu suliţa trupul lui Hristos şi a păzit mormîntul Mîntuitorului. Martor la toate semnele morţii şi învierii lui Hristos, a devenit propovăduitor al noii credinţe, motiv pentru care Tiberiu (14-37) a poruncit să fie decapitat.

Sfîntul Mucenic Mina a fost ostaş sub comanda tribunului Erminian în vremea lui Diocleţian. Dislocat cu oastea la Catiani, cînd a început prigoana împotriva creştinilor, s-a retras în munte. Revenit în mijlocul necredincioşilor şi certîndu-i în timpul unei sărbători păgîne, a
fost prins din ordinul guvernatorului şi decapitat. Este prăznuit la 24 noiembrie.

Sfîntul Mare Mucenic Dimitrie este prăznuit pe 8 noiembrie în calendarul ortodox. A fost general în armata romană, fiind fiul guvernatorului Tesalonicului în vremea lui Diocleţian. Ajuns el însuşi guvernator în Tesalonic şi descoperindu-se că este creştin, a fost, din porunca împăratului, întemniţat, pentru a fi trimis să lupte în arenă cu un gladiator, neînvins pînă atunci. Tînărul Nestor a primit îngăduinţa să lupte el cu gladiatorul, dar a fost învins. Dimitrie şi Nestor au fost ucişi. Trupul lui Dimitrie a devenit izvor de mir şi, prin atingere, prilej de vindecare.

Sfîntul Mucenic Dasius, amintit în calendarul nostru la 3 decembrie, a fost ostaş creştin din Axiopolis. Refuzînd să participe la Saturnalii, a fost decapitat în anul 304.

Sfîntul Mucenic Mercurie a fost ostaş de origine scitică în timpul lui Decius. Într-o luptă impotriva barbarilor i s-a arătat îngerul Domnului. Invitat să aducă jertfe zeilor, a refuzat. Împăratul a poruncit să fie omorît. Biserica noastră îl prăznuieşte pe 8 decembrie.

Sfîntul Mucenic Eustratie este trecut în calendarul ortodox la 26 decembrie.A fost comandant de oaste în timpul lui Diocleţian. La judecata unor creştini, pe care îi aştepta osînda, Eustratie a ieşit în faţa lor, mărturisindu-şi propria credinţă în Hristos, motiv pentru care au fost ucişi laolaltă.

Sursa: Preot Viorel Cojocaru, Revista de Istorie Militară ” Cohorta

Scrie un comentariu


27 queries in 1,291 seconds.