AntiMedia – Alternativă informațională » Să ne amintim: Federaţia Balcanică

Noul Bizanţ

Să ne amintim: Federaţia Balcanică

La mijlocul secolului al XIX-lea a apărut ideea unirii tuturor ţărilor, la nord şi sud de munţii Balcani, într-o singură entitate statală, care să creeze un nou pol de putere capabil să pună capăt influenţei marilor imperii, ce transformaseră Europa de Est într-un teatru de razboi.

Peninsula Balcanica nu era numită degeaba butoiul cu pulbere al continentului, aici fiind graniţa a trei mari imperii. Imperiul Ţarist şi Imperiul Habsburgic încercau să îşi extindă fiecare cât puteau de mult stăpânirile în defavoarea slăbitului Imperiu Otoman, cunoscut atunci şi ca „omul bolnav al Europei”.

Astfel, popoarele şi teritoriile din estul continentului ajung nimic mai mult decât nişte obiecte de negoţ, pe care marile puteri le schimbau între ele în cazul unei victorii sau înfrângeri.

Odată cu apariţia ideilor liberale şi nationale împărtăşite de revoluţionarii francezi, în contextul acestei situaţii, nu a durat mult până la reaprinderea luptelor împotriva dominaţiei străine ale popoarelor din estul Europei.

Conceptul unei federatii balcanice

Printre primele idei vehiculate a fost reunirea statelor din regiune într-o federaţie. În acest scop, în 1865, s-au întâlnit la Belgrad un număr de intelectuali care au fondat Federaţia Orientală Democratică. Aceştia susţineau idealul crearii unui stat care se întindea de-a lungul Balcanilor şi în care ideile de stânga ale lui Marx şi Bukanin urmau să fie aplicate.

Mai apoi, în 1894, în Franţa s-a creat o Liga pentru Confederaţia Balcanică, în cadrul căreia au participat socialişti greci, bulgari, români şi sârbi.

În 1915, dupa o conferinţă în Bucureşti, s-a decis crearea Federaţiei Revoluţionare Balcanice de Muncă Social Democrată, care era condusă de Cristian Racovsky şi numără printre membrii săi pe Georgi Dimitrov şi Vasil Kolarov, cunoscuti lideri comunişti bulgari.

Cel din urmă este cunoscut şi pentru rolul său în răscoală orchestrată de sovietici de la Tatarbunar din sudul Basarabiei în 1924.

Această organizatie menţionată mai sus a fost interzisă în majoritatea ţărilor în care activa şi liderul acesteia, Racovski a fost arestat de autorităţile române pentru activităţile sale în 1916.

Federaţia Comunistă Balcanică

Totuşi, cu sprijinul noului regim comunist de la Moscova, în 1920 i-a naştere Federaţia Comunistă Balcanică, în care erau integrate toate partidele comuniste din sud-estul Europei.

Acestea doreau formarea unei uniuni socialiste între Iugoslavia, Bulgaria, Grecia şi chiar şi Turcia. Teritoriile româneşti urmau să fie fragmentate, însuşi Stalin susţinând la un moment dat crearea unei naţiuni dobrogene. Federaţia Balcanica mai era însă şi un instrument al Uniunii Sovietice de a propaga revoluţia comunistă în Balcani.

Eşecul Federaţiei

În Grecia şi Iugoslavia, însă, disensiunile în cadrul partidelor comuniste locale şi lipsa sprijinului populaţiei au fost obstacole majore în lupta lor pentru putere.

În ţările vecine, acţiunile hotărâte ale respectivelor guverne împotriva comuniştilor i-au împiedicat pe aceştia să deţină vreo funcţie politică sau, în unele cazuri, partidul în sine era interzis şi după ani de rezultate incerte Federaţia Balcanica este în final desfiinţată în 1939.

Renaşterea proiectului

Totuşi, după sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, această idee îşi face din nou apariţia la masa negocierilor dintre Bulgaria şi Iugoslavia. Liderii comunişti Georghi Dimitrov şi Iosif Broz Tito erau de acord cu unificarea celor două ţări într-o republică federativă şi se făcuseră paşi importanţi şi concesii de ambele părţi pentru a duce la bun sfârşit crearea acestei federaţii. Dar scindarea dintre Tito şi Stalin, din 1948, a oprit procesul acesta.

De la bun început, proiectul unei federaţii balcanice a pornit de la noţiunea de egalitate economică, de cooperare între naţiunile componente pentru binele lor ca întreg şi de solidaritate între acestea. Se credea că diferenţele de limba şi cultura puteau fi depăşite dacă în final emanciparea regiunii era asigurată.

Însă pe măsură ce fiecare stat din estul Europei îşi câştiga independenţa, mai ales după dizolvarea marilor imperii europene după primul război mondial şi relaţiile dintre state începeau să fie mai bine reglementate, ideea îşi pierduse din atractivitate găsind susţinători doar în rândul socialiştilor, care vedeau trecerea Rusiei la comunism semnalul unei revoluţii globale, iar federaţia doar o modalitate de propagare a comunismului la nivel regional.

sursa: Ziare.com

2 comentarii la “Să ne amintim: Federaţia Balcanică”

  1. Ideea unei Federatii Balcanice mi se pare exceptionala, dar ea trebuie sa aiba in centru Ortodoxia nu socialismul si ideile revolutiei franceze. O federatie ortodoxa, pe propriile picioare, cu o conducere rotativa, cu o legatura puternica intre state si cu un respect profund pentru identitatea celuilalt este ceea ce eu numesc Noul Bizant, fara Bakunin, fara Marx si alti corifei ai gandirii iluministe pagane. Se poate publica pe siteul dvs? mi-a placut mult ideea generala a siteului.

  2. Desigur, se poate publicat contact@antimedia.proweb.md

Scrie un comentariu


65 queries in 1,929 seconds.