AntiMedia – Alternativă informațională » În Balcani, căutarea Occidentului este ghidată exclusiv de percepții

Noul Bizanţ

În Balcani, căutarea Occidentului este ghidată exclusiv de percepții

Cine este Occidentul? Veti auzi de multe ori aceasta întrebare în Balcani, deși nu este vorba de o chestiune geografică și nu are nimic de-a face cu o direcție sau alta, ci cu cine este mai bogat și mai liber. Concurența eterna între națiunile balcanice a condimentat acest subiect cu spiritul specific regiunii. Chiar și observatorii exteriori ratează doar arareori să observe această concurență, susține o analiză postata joi pe site-ul Transitions Online (TOL).

Înainte de 1989 românii urmăreau televiziunea bulgară. Cu toate acestea, în timp ce unii români au învățat cuvinte în bulgară de la televizor, bulgarii din partea de vest a țării au învatat sârbo-croată. Oamenii și-au impins aptitudinile tehnice la maxim pentru a recepta emisiunile de la Belgrad și, dacă era posibil, alte posturi de radio și televiziune din fosta Iugoslavie.

In acest fel, telespectatorii bulgari au primit exact ceea ce le lipsea: un rock, un pop si o cultura populara vibranta, vesti de la lume, filme americane si uneori scene erotice. Acesta a fost modul lor de a recunoaste ca cetatenii iugoslavi se bucurau de un standard de viata mai ridicat. Daca ai fi intrebat cine era Occidentul pentru romani sau rusi, ei ar fi putut spune ‘Bulgaria’, insa daca i-ai fi intrebat pe bulgari, ei ar fi raspuns Cehoslovacia, Germania de Est, si in primul rand Iugoslavia.

Cu toate acestea, atunci când Milosevic a venit la putere, Iugoslavia s-a dizolvat, iar valul s-a schimbat, însa geografia politică a revenit la o formă în care, după ce războaiele iugoslave s-au terminat, toata lumea din Balcani a devenit mai mult sau mai puțin aliată cu toți celalți. Totuși nu există niciun punct final pentru concurența dintre statele din regiune și pentru identificarea Occidentului de către fiecare. Să luăm, spre exemplu, integrarea Bulgariei și României în structurile NATO și UE, și acum în spațiul Schengen. Ambele țări s-au asociat la început, însă fiecare a pretins că a suferit din cauza celeilalte.

De asemenea, sârbii întreaba de ce salariile sunt mai mari și standardele de viață mai bune în Bulgaria. Și nu este vorba doar de Serbia și Bulgaria. În prezent, după cum explică un jurnalist bosniac, Albania a devenit Occidentul pentru Bosnia-Hetegovina, un model în termeni de integrare europeană, de indeplinire a criteriilor UE și de construcție de drumuri.

Albania este în prezent membră a NATO și stat candidat la statutul de membru al UE, iar premierul său a declarat că va încerca să învețe din experiența Bulgariei. Prin urmare, Albania, care are geografic Marea Adriatica la vest, plănuiește să se alăture Occidentului politic, cu ajutorul unui stat aflat mai la est, din Balcanii de Vest.

Există însă exemple care nu intra în tiparul descris mai sus. Primul este atitudinea de care au dat dovadă toate națiunile din fosta Iugoslavie, și anume că ele sunt mai la Vest prin natura lor decât statele vecine, Bulgaria și România. Al doilea exemplu este scepticismul faimos al bulgarilor cu privire la propriile realizări, iar al treilea – dezamăgirea resimțita de unele state balcanice cu privire la Occident.

Aceasta dezamăgire este o problemă nouă. Occidentul a devenit tot mai suspect și chiar urât în unele țări balcanice: în Serbia, din cauza de amintirilor dureroase și a greutăților de zi cu zi; în Bosnia, din cauza statutului sau de cvasi-protectorat, iar în Croația, din cauza intrării întârziate în structurile UE. Deși economic mai pregătită decât alte state, aderarea Croației a fost amânată din motive politice.

Or, dacă această tendință continuă, scrie TOL, competiția dintre statele balcanice ar trebui să găsească un sinonim pentru Occident. Pur si simplu „mai bine” și-ar face treaba.

sursa: Epoch Times

Scrie un comentariu


66 queries in 1,810 seconds.