AntiMedia – Alternativă informațională » Când România era lider balcanic

Noul Bizanţ

Când România era lider balcanic

Se apropie împlinirea unui secol de la Conferința de la București prin care s-a încheiat pacea după războaiele balcanice și s-a stabilit configurația politică a Europei de sud-est.

Presședinția română a Conferinței, exercitată de primul ministru și ministrul de externe Titu Maiorescu, nu a fost deloc una formală, caci diplomatia românească a făcut în așa fel încât toate statele din zonă, participante la lucrări, să fie mulțumite de cele convenite. Bucureștiul a depus eforturi pentru ca Bulgaria, stat înfrânt în războaiele balcanice, să nu fie slăbită și umilită excesiv, dar în același timp Turcia să rămână și stat european.

Prin Conferința de la București, diplomația românească a epocii mai are o reușita semnificativă: a fost pentru prima oară când statele mici din regiune își rezolvau problemele, într-o conferință a lor, fără protectori și mediatori din rândul marilor puteri, așa cum se întâmplase în 1856 la Paris sau în 1878 la Berlin.

La Conferința de pace de la București, România a reușit să realizeze un consens, cu limitele sale desigur, între participanții din regiune fără aprobarea sau intervenția marilor puteri care, iarăși în mod tradițional, au fost și sunt angajate în competiție pentru sfere de influență în aceasta parte a Europei.

La o reuniune știintifică internațională consacrată razboaielor balcanice, ținută în primăvara lui 2011 la Universitatea Marii Egee din Izmir, istorici turci, greci, britanici și români au reiterat și dezvoltat aprecieri ale colegilor lor din generații precedente privitoare la semnificația deciziilor Conferinței de la București, care a încercat să armonizeze interesele statelor din zona pe fondul declinului Imperiului Otoman și amestecului tot mai pronuntat al altor mari puteri în treburile zonei.

S-a relevat, de pildă, că în 1913 România devenise “un superarbitru” al situatiei din Balcani, iar datorita interventiei sale, Turcia si-a putut relua Adrianopolul (Edirne) asediat de bulgari. La Izmir, unii istorici turci au vorbit de Romania ca de “Prusia Balcanilor” iar Titu Maiorescu a fost prezentat ca un “mini-Bismarck”, dar fara conotatii ce ar trimite la tendinte de hegemonism sau expansionism, ci la Romania ca forta stabilizatoare in regiune.

Exercitiul de diplomatie international al Romaniei in perioada Conferintei de la Bucuresti au consacrat-o ca mediator active intre statele si fortele unei zone traditional agitate de conflicte si razboaie. Nu a capatat conotatie negativa cuvantul balcanizare in terminologia politico-diplomatica uzitata pana azi? Nu spunea un personaj din piesa lui George Bernard Shaw “Inapoi la Matusalem”, ca daca Europa se va linisti vreodata, singurul loc de pe continent in care irlandezii s-ar mai putea bate intre ei ar fi mereu nelinistita si zbuciumata zona a Balcanilor?

Vocatia balcanica a Romaniei si-a aflat prelungiri si in perioada interbelica, prin Titulescu si altii, si chiar in perioada regimului comunist, in ciuda constrangerilor datorate confruntarii intre cele doua blocuri politico-militare ale vremii angajate in razboiul rece. Prin proiectele sale de aliante din zona Europei de sud-est, ca si prin cele din zona Europei central, Romania, ca stat apartinator ambelor arealuri, a incercat un construct geopolitic regional de echilibru si stabilitate intr o perioada de confruntari si razboaie (mondiale) avand ca protagonisti marile puteri ale lumii moderne. Si nu este intamplator ca politologul american George Friedman, directorul institutului Stratfor, reia astazi ideea unui sistem regional de securitate in centrul si sudul Europei care sa se sustraga jocului de influente al marilor puteri.

Din pacate, vocatia balcanica a Romaniei, una a echidistantei, armonizarii, concilierii, nu si-a mai gasit o formula viabila dupa prabusirea sistemului comunist si incheierea razboiului rece. Aderarea la NATO si UE, dezmembrarea Iugoslaviei, raceala intevenita in relatiiile cu Turcia pot explica numai in parte abandonarea unei traditii politico-diplomatice cu rezultate in trecut.

sursa: Karadeniz-press

Scrie un comentariu


25 queries in 1,023 seconds.