AntiMedia – Alternativă informațională » Cancerul de sân indus de lactate, încă o teorie pseudoştiinţifică

Antisistem, Sănătate

Cancerul de sân indus de lactate, încă o teorie pseudoştiinţifică

În ultima perioadă întâlnesc tot mai multe articole despre cum să previi sau cum să tratezi cancerul.

Oamenii care suferă de o patologie oncologică când dau o căutare pe google la tema dată sunt serviți cu tot felul de tâmpenii, începând de la tratamentul cancerului prin psihoterapie și terminând cu urino- sau coproterapia.

Suferinzii încearcă orice sfat, sunt gata să îndeplinească toate “recomandările” oricât ar fi de prostești, bolnavul crede tot ce-i spui dacă adaugi la sfârșit cuvintele “… și te vei trata”.

Am citit articolul doamnei Prof. Jane Plant, tradus în limba româna și publicat pe pagina  SuntSanatos.ro . În articol se afirmă despre cancerul de sân că ar fi indus de consumul produselor lactate.

Am zis că merită de dezghiocat acest articol în căutarea adevărului. Voi încerca să fiu cât mai laconic și, în același timp, să folosesc un limbaj pe înțelesul tuturor.

1.   Autoarea articolului, Prof. Jane Plant, nu este medic. Doamna este geochimist, iată pagina ei personală.

Cunoștințele ei în domeniul medicinei generale și a oncologiei pot depăși un pic sau sunt egale cu nivelul cunoștințelor mele în geochimie, chiar dacă aș fi Profesor în medicină nu m-aș aventura să elaborez „Teoria legității apariției și răspândirii izotopilor de hidrogen în Sistemul Solar”.

2. Încă nu există un consens în privința cauzei declanșatoare a maladiilor canceroase, sunt mai multe teorii (genetică, chimică, hormonală, virală, mixtă). Autorii acestor teorii (medici, biologi, geneticieni, farmaciști) vin cu argumente științifice serioase, date experimentale, legități biologice, cascade fiziopatologice. Și totuși mai rămân destule spații pentru diferite excepții.

În articolul doamnei Prof. Jane Plant nu se regăsește nimic din cele enumerate mai sus, cu excepția propriilor presupuneri.

Doamna nu declară că ar fi întrerupt cursul de chimioterapie odată cu încetarea folosirii în alimentație a produselor lactate. Cu alte cuvinte, făcând chimioterapie s-a vindecat de cancer, deoarece nu a mai băut lapte.

Bun, să mergem mai departe…

3. Doamna Prof. Jane Plant afirmă că: „Peste 70% din populația lumii nu poate digera lactoza, fapt ce i-a determinat pe nutriționiști să considere că este o situație normală a adulților, și nu o deficiență anume. Poate că natura încearcă să ne spună că anumite alimente nu trebuie consumate.

Însă doamna geochimist nu pomenește nimic despre faptul că există 3 forme de intoleranță la lactoză.

Forma cea mai răspândită este intoleranța primară la lactoză: rezultată din reducerea fiziologică progresivă (odată cu vârsta) a activității lactazei din organism.

Acest proces este caracteristic tuturor mamiferelor, dar nu se aplică tuturor oamenilor.

Pot fi afectate de intoleranța primară la lactoză persoanele aparținând oricărei rase, însă prevalența cea mai ridicată este în rândul populației asiatice (chinezii la care face referire doamna Prof. Jane Plant), sud-americane și africane.

Rasa albă (cu mici excepții) nu are această problemă, astfel păstrând capacitatea de a digera și asimila produsele lactate pe tot parcursul vieții.

Deci, pentru europoizi este un lucru normal să consume produse lactate toată viața.

4.În China, numărul cazurilor de cancer de sân, mai ales în sate, este mult mai mic decât în Occident”.

Nu vreau să alunec pe un teren pe care nu-l stăpânesc cu desăvârșire (nu au fost prezentate sursele statisticilor), de aceea o să vin și eu doar cu câteva presupuneri, lăsând loc specialiștilor cu domeniu mai îngust de activitate.

Înainte de a lansa „teorii șocante despre dauna laptelui” zic că ar fi mai bine să analizăm o statistică a întrebuințării contraceptivelor care conțin estrogen, pe aceleași eșantioane pe care a studiat doamna geochimist consumul laptelui și incidența cancerului.

Pun pariu că europencile înghit, cel puțin, de o sută de ori mai multe contraceptive decât chinezoaicele din zonele rurale.

Este dovedit rolul estrogenului în mecanismul declanșării procesului de metaplazie (transformarea în celule canceroase) a celulelor glandei mamare.

La rolul estrogenului în declanșarea cancerului de glandă mamară vom mai reveni.

5. Conform cercetărilor doamnei Prof. Jane Plant, „multe date despre cancerul de prostată duc la concluzii similare. Conform statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății (World Health Organization), numărul de bărbați cu cancer de prostată în China este neglijabil, de numai 0,5 la 100 000. În Anglia și Scoția, numărul este de 70 de ori mai mare”.

Referitor la cancerul de prostată, un grup de cercetători al Universității din Toronto au descoperit o legitate interesantă: Creșterea mortalității bărbaților din cauza cancerului de prostată într-o oarecare regiune este direct proporțională cu creșterea numărului de femei ce “se protejează” de sarcină folosind contraceptive hormonale.

Stranii coincidențe, nu-i așa? Estrogenul și laptele „se luptă” pentru titlul de factor declanșator al proceselor tumorale. După părerea mea, hormonii sunt substanțe cu activitate biologică mai puternică, de nenumărate ori, decât laptele.

6. Laptele.

În articol nu se definește termenul de lapte.

Dacă autoarea se referă la substanța lichidă, albă, care se vinde în pachete și butelii, pe care scrie lapte și are termen de valabilitate 5-30 zile, eu sunt de acord că poate fi periculoasă pentru sănătate.

Lapte adevărat, cumpărat din magazin, eu nu cred să fi băut vreodată după căderea URSS-ului.

7. Femeia modernă și cancerul de sân.

Autoarea, tangențial, atinge momentul crucial în mecanismul declanșării cancerului de sân, dar intenționat sau din neștiință duce în eroare cititorii: „Oricine a intrat în contact cu cancerul de sân știe că anumiți factori de risc – cum ar fi vârsta, menstruația timpurie, menopauza cu debut întârziat și o familie cu antecedente – nu pot fi controlați.

Da, antecedentele în familie nu pot fi controlate, de-acord.

Dar de ce vârsta, menstruația timpurie și menopauza cu debut întârziat ar fi factori de risc? Care este mecanismul?

Și aici intervine estrogenul, despre rolul căruia doamna geochimistă nu considera necesar să spună nimic.

Vă spun eu în două cuvinte.

Sânii femeii, din ziua când devine femeie, adică de când începe ciclul menstrual, lunar, sunt supuși unui „bombardament estrogenic” și acest „bombardament” se repetă lună de lună, an după an, la un moment dat persoana cu predispoziție față de cancerul de sân se îmbolnăvește.

Cu cât numărul de „bombardamente estrogenice” este mai mare, cu atât șansele de a face cancer sunt mai mari, iar menstruația timpurie și menopauza cu debut întârziat sunt factori de risc, deoarece măresc numărul acestor „bombardamente”.

Dar oare acești factori de risc nu pot fi controlați?

În mod direct nu, dar pot fi neutralizați prin doua mecanisme naturale, pe care femeia moderna le evită și care, în final, o costă sânii ori viața.

Aceste două mecanisme sunt nașterea și alăptarea la sân.

Pe perioada gravidității și alăptării la sân, femeia este protejată de „bombardamentul estrogenic”.

În aceste perioade femeia are un cu totul alt fon hormonal.

Așa se protejau bunicile și străbunicile noastre de cancerul de sân.

De aceea în timpul lor această maladie era atât de rară, iar acum mai că nu decimează populația feminină.

Femeia are în fața ei două alegeri:

I. Să pape pastila contraceptivă, care conține estrogen, puțin, dar zilnic administrată produce efectul picăturii chinezești. Să nu nască până la 30 de ani deoarece are de făcut facultate, carieră, apartament, vilă… La 30 să nască un copil pe care să nu-l alăpteze la sân, ca să nu se deformeze „obiectul sexual”. Iarăși contraceptive… Pe la 40 ani sau un pic mai târziu, diagnosticată cu cancer de sân (întreruperea consumului de lapte nu ajută, credeți-mă) chimioterapie, radioterapie, rezecția sânului (în cel mai fericit caz), dar se poate sfârși și mult mai chinuitor și mult mai tragic… știți voi cum.

II. Să se căsătorească la acea vârstă când organismul a ajuns la maturitate sexuală deplină și capacitate de a purta o sarcină și a naște fără repercusiuni patologice asupra organismului. După căsătorie, viață fără „pastila ucigașă” – prima sarcină (9 luni de protecție contra estrogenului), nașterea și doi ani de alăptare a copilului la sân (iarăși protecție). Același proces de repetat de 3-5 ori sau mai mult și șansele dezvoltării unui cancer de sân vor fi reduse la minim.

Fiecare femeie face propria alegere, devine o mamă buna cu mai mulți copii și astfel micșorează riscul sau face carieră, avere, viață fără griji (în sinergie cu alți factori cancerigeni: coloranți și conservanți în alimentație și cosmetică, radiații, stres, etc.) ca rezultat „riscă să fie strânsă la piept de cancer” și nu trebuie învinuite lactatele…

PS: Dacă ai avut răbdare să citești până la sfârșit, trimite-i și prietenei tale să citească…

Ion Tcaci

Scrie un comentariu


25 queries in 1,015 seconds.