AntiMedia – Alternativă informațională » Actualitatea gândirii lui Corneliu Zelea Codreanu

Doctrină, Personalităţi

Actualitatea gândirii lui Corneliu Zelea Codreanu

Prin ce este actual Corneliu Zelea Codreanu, un erou al perioadei interbelice? Înainte de a răspunde la această întrebare, trebuie să încercăm să ajungem la înţelegerea a ceea ce a încercat să propovăduiască „Capitanul”.

Lucrul pe care trebuie să-l înţelegem, mai întâi de toate, este că Mişcarea Legionară nu a fost o organizaţie naţionalistă. Dacă privim atent la conţinutul ideologic legionar, observăm că obiectivele acestuia nu coincid cu nici o organizaţie naţionalistă din România sau Europa a acelor vremuri.

Îl vedem pe Căpitan, pe parcursul anilor, în mai multe organizaţii, cu scopuri şi viziuni diferite. În anul 1919, devine membru al „Gărzii Conştiinţei Naţionale”, mişcare care îşi propunea combaterea influenţei comuniste în România. Anume atunci semnează un manifest istoric, numit „Crezul socialismului naţional-creştin”. În 1922, opunându-se eliminării creştinismului din mediul universitar, înfiinţează Asociaţia Studenţilor Creştini.

În anul 1923, împreună cu profesorul A. C. Cuza pune bazele „Ligii Apărării Naţional Creştine”, care avea un program vădit antisemit. Activitatea lui Codreanu în această organizaţie nu durează mai mult de patru ani, deoarece aceasta nu corespundea întru-totul viziunilor celui care urmează să devină „Căpitan”.

În rezultatul nemulţumirilor legate de LANC, în 1927, Corneliu Zelea Codreanu şi o mână de camarazi, înfiinţează o nouă mişcare studenţească „Legiunea Arhanghelului Mihail”, care nu mai este o mişcare care porneşte de la o premiză negativă (anticomunism, antisemitism), ci de la una pozitivă: construirea „omului nou”, ca fundament ideologic al unui nou stat Românesc. „Piatra unghiulară de la care porneşte Legiunea este omul: nu programul politic. Reforma omului, nu reforma programelor politice. „Legiunea Arhanghelul Mihail” va fi, prin urmare, mai mult o şcoalã şi o oaste decât un partid politic”, spune Codreanu în „Pentru Legionari”.

Oare calea pe care au parcurs-o Codreanu şi prietenii săi, nu este un proces de maturizare morală şi ideologică? Calea creştere intelectuală şi morală, pornită de la negaţionismul adolescentin, a condus la un rezultat şi o concluzie firească: necesitatea de a construi o lume nouă prin efort şi jertfă personală.

Mişcarea înfiinţată de Codreanu nu mai era una de esenţă naţionalistă, cum fusese în trecut, pentru că nu pornea de la premiza luptei pentru interesele unui stat sau unei populaţii, ci de la dorinţa de a crea un model moral al unui “militant politic”, care ar deveni piatra unghiulară a unei “revoluţii spirituale”. O astfel de idee nu este nicidecum una naţionalistă, ci destul de internaţionalistă, fiind valabilă pentru orice popor din lume. Drept dovadă, îl vedem pe Codreanu în postură de ideolog al tuturor mişcărilor de dreapta din lume. “Legionarismul” nu mai este o ideologie “românească”, ci un mod de a fi, valabil pentru un luptător de orice neam, de orice rasă.

Corneliu Codreanu a fost unul dintre primii care a simţit putreziciunea lumii moderne şi expresiile ideologice şi politice ai acestei lumi: liberalismul şi comunismul, propunând o “a treia cale”, drept unica soluţie pentru ieşirea din criza morală care a cuprins întreaga lume: reînvierea energiilor neamului, revenirea la rădăcinile Tradiţiei, răsturnarea lumii moderne şi revenirea la starea primordială a omului purificat de patimile lumii.

De la moartea Căpitanului au trecut 72 de ani, însă datele problemei nu s-au schimbat, dimpotrivă, au devenit şi mai evidente. Era postmodernă a devenit faza finală a descompunerii civilizaţiei umane. Dar nu din cauza problemelor de ordin economic sau ecologic, ci din cauza însăşi a dezumanizării fiinţei umane.

Omul nu doar s-a izolat de natura dată de Dumnezeu printr-o lume artificială, de plastic, un “Matrix”, ci şi-a creat o conştiinţă falsă, formată din false vise, false dorinţe, false idealuri, care nu corespund necesităţilor sufletului.

Eliberarea omului de închisoarea falsei lumi, reumanizarea lui prin trezirea instinctelor sale primare de autoconservare, constituie o definiţie a ceea ce numim “revoluţia conservatoare”. “Omul nou” – care trebuie să înlocuiască fiinţa mizerabilă a “omului consumator”. Acest “om nou” este, de fapt, este “omul vechi”, omul societăţii arhaice româneşti, omul satului românesc, “omul pur”, “om de omenie”, aruncat şi ascuns la periferiile lumii false.

Prin aceasta, direcţia indicată de Codreanu este mai actuală decât niciodată, însă lupta lui nu trebuie să se reducă la imitaţia ingrată, ci la depăşirea generaţiei interbelice.

Din păcate, astăzi, foarte puţini tineri sunt capabili să înţeleagă ce a reprezentat în realitate Mişcarea creată şi condusă de Codreanu, limitându-se la lozinci naţionaliste care nu au nimic cu activitatea legionarilor interbelici.

Noua Dreaptă din Republica Moldova este, probabil, unica organizaţie din întreg spaţiul românesc care a reuşit să treacă şi urmează să mai treacă prin diverse etape, prin care a trecut Căpitanul şi camarazii săi, pentru a fi capabili să înceapă construcţia acelui Proiect ideologic, care ar avea menirea de a schimba nu doar mersul istoriei naţionale, ci şi al întregii umanităţi.

Un comentariu la “Actualitatea gândirii lui Corneliu Zelea Codreanu”

  1. Corneliu Zelea Codreanu a luptat in primul razboi mondial,desi era minor,si nimeni nu l-a chemat.

    Patriotismul e un imbold voluntar de a lupta pentru tara(Romania intregita cu Basarabia,Bucovina,Herta)

Scrie un comentariu


45 queries in 1,582 seconds.