AntiMedia – Alternativă informațională » 23 mai – ziua națională a aromânilor

Naţional

23 mai – ziua națională a aromânilor

Iradeaua, din 23 mai 1905 este decretul sultanului Abdul Hamid dat în favoarea aromânilor din Balcani prin care li se asigura acestora recunoașterea ca o comunitate distincta, cu drepturi culturale proprii și cu posiblitatea de a-și constitui foruri specifice de reprezentare.

Iradea (Decret)

Majestatea sa Imperială, sultanul, care în sentimentele sale de înaltă justiţie şi îngrijire părintească pentru popoarele sale, îşi întinde binefacerile şi favorurile sale asupra tuturor supuşilor săi credincioşi, fără deosebire de rasă, nici religiune, luând în consideraţie suplicele supuse, în timpul din urmă, la picioarele tronului imperial de către supuşii săi valahi, a binevoit să ordone că, în virtutea drepturilor civile, de care dânşii se bucură cu acelaşi titlu ca şi ceilalţi supuşi nemusulmani, comunităţile lor să desemneze pe muhtari (primari) conform cu regulamentele în vigoare; ca, după cum se practică pentru celelalte comunităţi, membrii valahi să fie deopotrivă admişi, după regulă, în consiliile administrative şi ca înlesniri să fie acordate de către autorităţile imperiale pentru profesori numiţi de către zisele comunităţi pentru inspectarea şcolilor şi îndeplinirea formalităţilor dictate de legile Imperiului pentru deschiderea noilor stabilimente şcolare. Această ordonanţă imperială a fost comunicată departamentelor respective pentru executarea ei.”

Iradeaua (decret) a fost obținută cu sprijinul statului român astfel: J. Lahovari, ministru român al Afacerilor Străine, si Mihai Vladescu, ministrul Instrucțiunii Publice, au convenit la Constantinopol numirea a doi inspectori aromâni, Nicolae Tacit și A. Balamaci, pentru școlile și bisericile românești din Macedonia, care până la 1905 erau considerate ca funcționând particular, fiind practic tolerate. Autoritatea otomană din Ianina, în persoana lui Osman Pasa, a interzis accesul celor doi inspectori și a ordonat închiderea școlii din Metova și a bisericii din Baiasa. În urma ultimatului adresat de statul român, care a amenința cu ruperea relațiilor diplomatice, sultanul a promulgat celebra iradea.

Rezultatul practic al acestei iradele a fost dezastruos pentru comunitățile aromâne din Balcani pe care statul român le sprijinea cultural. Aceasta iradea a provocat prigoana națională, comandouri de teroriști (antarti) greci trecând la executarea de asasinate în rândul fruntașilor aromâni (peste 400 de victime), ceea ce a condus la ruperea relațiilor diplomatice între Grecia și România (1906-1911).

De fapt, revoluția Junilor turci, din 1908, avea să producă pentru aromânii din imperiul otoman o stare favorabilă, doi reprezentanți ai aromânilor, Nicolae Batzaria și Filip Misa ajungând în Parlamentul turc.

În perioada 1908-1912, aromânii au șansa de a accede în funcțiile publice, a urma cursurile universitare în imperiu, a-și organiza comunitățile etnice în eforii și a se exprima în Congrese naționale. Războaiele balcanice duc însă la dezmembrarea Imperiului otoman, aromânii intrând în componența Greciei, Albaniei, Bulgariei și Regatului Sârbo-Croato-Sloven. La Pacea de la București (1913), care punea capăt războaielor balcanice, miniștrii de externe ai Greciei, Bulgariei și Regatului Sārbo-Croato-Sloven dădeau asigurări, prin scrisorile schimbate cu Titu Maiorescu (ministru de Externe), că vor respecta drepturile minorităților aromâne, protejând școlile și bisericile, fapt care nu s-a respectat.

Numeroși aromâni din statele balcanice au cerut, României, să-i primeasca în Cadrilater, după anul 1925. Astfel, peste 25.000 de persoane, au primit cetățenie, pământ și credite pentru a se repatria, garant al lor fiind Societatea de Cultura Macedo-Română. La cedarea Cadrilaterului (septembrie 1940), s-a realizat schimbul de populație cu bulgarii din Dobrogea de Nord, românii (peste 130.000) fiind strămutați în județele Tulcea și Constanța.

La 14 iunie 1997, Parlamentul European vota Recomandarea 1333, rămasă fără urmări, prin care se cerea statelor balcanice să creeze condiții pentru afirmarea cultural-lingvistica a aromânilor, cu respectarea Cartei Europene a limbilor minoritare.

sursa: sutsata di craiova

Scrie un comentariu


25 queries in 0,773 seconds.